Cand am aflat ca Parisul va fi destinatia turei mele fotografice SUNT ghid de calatorie m-a cuprins o bucurie nespusa si in acelasi timp sentimentul unei datorii de onoare. Fotografia mea si in general tot ceea ce cred eu despre fotografie i-o datorez in cea mai mare masura acestui oras pe care l-am cunoscut pentru prima data in 1998. Pe atunci nu pozam decat monumentele principale. Nu eram inca pasionat de fotografie, nu stiam sa ma plimb, nu stiam ce sa caut. In timp am revenit de cate ori am avut ocazia. Tot in timp a aparut printre preocuparile mele si fotografia si am invatat cum se parcurge un oras si cum sa te imprietenesti cu el.
Parisul cuprinde si o alta variabila: de cate ori l-ai vizita, mereu e ceva nou de vazut, nu poti avea niciodata sentimentul ca l-ai epuizat complet. Probabil aceasta este si cheia reintoarcerii permanente, cine a fost odata este mereu atras sa revina.
Abordarea acestei vizite, dublata de un demers fotografic in care aparatul Nikon D5100 a fost din nou partener de drum are asadar o latura foarte personala si in acelasi timp se bucura si de o capacitate, urmare a experientei, de a privi obiectiv aspectele cheie ale orasului. Vom incerca sa punem in folosul viitorilor turisti de Paris-fotografi cunostintele si invataturile pe care orasul le-a daruit, in timp. Vom incerca sa explicam cateva aspecte precum ceea ce merita vazut, cum merita abordat, cum se fotografiaza, cum se parcurge eficient orasul, cum se imbina ceea ce constituie un bun al tuturor - obiectiv (reperele majore care schiteaza o agenda de vizitare) cu ceea ce devine personal, ca traire subiectiva.
